Durerile articulare dau temperatura

Aceste simptome pot fi uşoare sau chiar absente la copiii de vârstă şcolară şi la adolescenţi. După o perioadă asimptomatică, scursă de la infecţia streptococică, copilul poate prezenta febră şi alte simptome majore ale RAA, şi anume: manifestări sistemice — stare generală alterată, febră înaltă, fatigabilitate, scăderea poftei de mâncare, paloare, uneori asociate cu dureri abdominale mimând apendicitasângerări nazale la copii ; manifestări articulare — dureri articulare predominant localizate la nivelul gleznelor, genunchilor, coate, pumn; mai rar la nivelul articulațiilor mici ale mâinilor și picioarelor, șoldurilor și umerilor.

Produse recomandate

Durerile sunt migratorii — se mută de la o articulație la alta. O parte din articulațiile afectate încep să se umfle, să se înroșească, fiind extrem de dureroase la mobilizare sau atingere.

Durata întregului durerile articulare dau temperatura este în jur de 1 lună, boala nelăsând sechele. De cele mai durerile articulare dau temperatura ori însă, afectarea cardiacă este complet asimptomatică, fiind descoperită târziu în viața de adult. Medicul, prin examenul clinic ascultător al inimii și examenul ecografic, poate decela afectarea valvelor inimii, suflurile cardiace.

Spre deosebire de artrită şi de cardită, coreea apare mai târziu în cursul bolii, de obicei la 1 - 6 luni după infecţia streptococică.

Formular de căutare

Semne precoce ale acestei afectări cerebrale sunt: dificultăţi la scris, îmbrăcare şi autoîngrijire, sau chiar la mers şi hrănire, apărute din cauza mişcărilor involuntare. Aceste mişcări pot fi oprite voluntar pentru perioade scurte de timp şi pot dispărea în timpul somnului, sau pot fi accentuate de stres sau oboseală.

De obicei dispare de la sine în 2 - 6 luni, dar tratamentul suportiv şi urmărirea medicală sunt necesare. La fel ca afectarea articulară, este în general o manifestare autolimitată, cu recuperare completă după câteva luni.

Care sunt cauzele febrei reumatice?

Eritemul marginat durerile articulare dau temperatura o erupţie fugace care apare pe trunchi, cu pete extinse care au centrul pal şi marginile roşietice, cu un aspect şerpuitor.

Nodulii subcutanaţi localizaţi sub piele sunt fermi, mobili, nedureroşi, de 1 - 2 cm, observaţi de obicei în jurul articulaţiilor. Boala se manifestă diferit la copii faţă de adulţi?

Durerea debutează adesea în timpul nopţii, în episoade de până la câteva ore. Se poate înrăutăţi însă rapid, astfel încât până şi simpla atingere a cearșafului poate fi de nesuportat. Pielea are tendinţa de a se înroşi în zona articulaţiei afectate, aspectul fiind asemănător cu cel al unei infecţii locale. Articulaţia se rigidizează, capacitatea de mişcare fiind limitată, iar pe măsură ce afecţiunea începe să se vindece, senzaţia de mâncărime şi descuamarea pielii sunt frecvente.

Cel mai obişnuit tablou clinic este acela al apariţiei unui suflu cardiac la un copil mai mare sau adolescent, acompaniat de artrită şi febră. Pacienţii cu vârste mai mici tind să prezinte mai ales cardită, manifestările articulare fiind mai discrete. Coreea poate apare izolat, sau în combinaţie cu cardita, dar urmărirea atentă pentru apariţia carditei este recomandată în toate cazurile.

Debutul şi evoluţia bolii pot fi foarte variabile, indiferent de tratament. Reumatismul articular este o boală a copilului de vârstă şcolară şi a tânărului sub 25 de ani. Uneori, reactivări ale bolii pot apărea mai târziu, dacă nu este respectată protecţia antibiotică permanentă, indicată de medic. Cum se stabileşte diagnosticul?

Analiza atentă a simptomelor şi analizelor este importantă, deoarece nu există un test diagnostic specific. Ghidul de criterii clinice urmat pentru diagnostic este denumit după numele unui medic criteriile lui Jones.

Știința Arcadia

Ce analize sunt importante în RAA? Analizele de sânge sunt utile în timpul perioadelor de activitate ale bolii. Ca şi în multe alte afecţiuni reumatologice, semne ale inflamaţiei sistemice generale — VSH, Proteina C reactivă, Fibrinogen — au valori crescute și, deși sunt analize nespecifice pot crește în multe alte bolisunt observate la majoritatea pacienţilor.

Anticorpii antistreptococici identificați în sânge sunt: anticorpii anti Streptolizina O — ASLO cei mai frecvent folosițianti deoxiribonucleaza B — anti DNaza B, antistreptokinaza, antihialuronidaza.

Un titru de peste de unități sau o creștere semnificativă în dinamica după câteva săptămâni a valorii ASLO, poate fi o dovadă puternică pentru infecția recentă streptococică. Valorile izolate crescute, ale titrului de antistreptolizină O ASLO înseamnă că expunerea anterioară la streptococ a stimulat sistemul imunitar să producă anticorpi.

Doar prezenţa unui ASLO crescut, fără alte simptome evocatoare, nu înseamnă că pacientul are reumatism articular acut.

Febra reumatică

Dovedirea unei infecţii streptococice recente anterioare bolii este foarte importantă pentru diagnostic. Exudatul faringian trebuie făcut tuturor bolnavilor cu suspiciune de RAA. Un exudat faringian negativ sau pozitiv nu exclude și respectiv nici nu stabilește cu certitudine diagnosticul de RAA. Apariţia unui suflu cardiac nou, cauzat de inflamaţia inimii, este cea mai obişnuită manifestare a carditei şi este sesizată, în general, de medicul care ascultă inima copilului.

Electrocardiograma EKG reprezintă evaluarea activităţii electrice a inimii și este utilă pentru a preciza gradul afectării cardiace. Radiografia toracică, ecocardiografia Doppler sau ecografia cardiacă sunt, de asemenea, importante pentru vizualizarea anumitor modificări ale inimii.

Navigare principală

Diagnosticul de RAA se bazează pe criteriile Jones modificate și necesită prezența a 2 criterii majore sau a unui criteriu major și a două minore, plus dovada infecției streptococice recente prin culturi faringiene pozitive sau titru crescut sau în creștere de anticorpi antistreptococici.

Criteriile majore sunt: cardita, poliartrita, coreea, eritemul marginat și nodulii subcutanați. Boala poate fi prevenită, tratată sau vindecată?

Tratamentul corect şi prompt al anginei streptococice reduce mult incidenţa RAA. Acesta este necesar pentru că streptococul poate persista în criptele cutele amigdalelor şi poate stimula în continuare sistemul imunitar, întreţinând boala.

Tratamentul, care este o profilaxie primară în raport cu boala, are ca obiectiv iniţial eradicarea infecţiei streptococice.

Există mai multe variante de tratament. Medicul specialist este cel care va propune cea mai bună variantă, în funcție de particularitățile fiecărui caz. Purtătorii cronici au un risc relativ mic de dezvoltare a reumatismului articular acut.

În literatura de specialitate se consideră că aceştia nu sunt o sursă importantă de răspândire a Streptococului grup A pentru persoanele din jurul lor. Purtătorii cronici nu necesită tratament de rutină, cu excepţia următoarelor situații: istoric familial de reumatism articular acut; faringită la debut într-o comunitate închisă; epidemiile de RAA sau glomerulonefrită poststreptococică; angine streptococice recurente în ciuda tratamentului corect sau după fasciită necrozantă sau şoc toxic la un membru al familiei; transmiteri repetate în cadrul aceleiaşi familii; ca protecţie, atunci când se ia în discuţie amigdalectomia pentru portajul cronic de streptococ.

Pacienţii cu angină acută streptococică sau pneumonie cu această etiologie sunt contagioşi până la 24 ore după instituirea tratamentului antibiotic şi deci trebuie izolaţi cel puţin în acest interval. Depistarea unui caz impune testarea tuturor persoanelor dintr-o comunitate infantilă.

Cât de mult trebuie să dureze prevenţia recăderilor? Profilaxia secundară se adresează celor care au avut RAA, cu scopul prevenirii recurenţelor bolii, constând în administrarea prelungită de penicilină sau alt antibiotic anti-streptococic. Cea mai utilizată schemă în ţara noastră este administrarea lunară sau la 3 săptămâni la pacienţii cu cardită severă sau în regiunile endemice a unei doze de 1.

Artralgie vs artrită: care este diferența?

Terapia orală ui penicilină V este o alternativă posibilă, dar cu eficienţă ceva mai redusă şi cu o complianţă neverificabilă. Durata terapiei profilactice pentru pacienţii cu RAA fără cardită documentată este de minim 5 ani de la ultimul puseu sau până la vârsta de 18 ani preferabilă fiind cea mai lungă perioadă dintre acestea. Pacienţii cu cardită, dar fără leziuni valvulare, trebuie să urmeze profilaxia timp de 10 ani sau până după 21 - 22 ani.

Pacienţii cu afectare valvulară au indicaţie de profilaxie minimum 10 ani după majoritatea indicaţiilor, până durerile articulare dau temperatura 40 ani sau chiar toată viaţa după altele. Tratamentul puseului acut de RAA are ca obiective majore, pe lângă eradicarea infecţiei streptococice, tratamentul antiinflamator şi cel al eventualelor complicaţii ale bolii.

Poliartrita reumatoida

Salicilaţii aspirinasau alte antiinflamatoare nesteroidiene AINSsunt recomandate pentru tratamentul artritei, pe o perioadă de 6 - 8 săptămâni, sau până la dispariţia ei. Pentru cardita severă, se recomandă repausul la pat şi tratamentul cu steroizi pe cale orală în doze mari pentru 2 - 4 săptămâni, urmând ca doza să fie apoi redusă treptat. Pentru coree, poate fi necesar ajutorul părinţilor pentru activităţile de alesan pentru dureri articulare personală şi pentru activităţile şcolare, repaus la pat şi evitarea stimulilor sonori excesivi.

Tratamentul anticonvulsivant cu fenobarbital, clonazepam, diazepam, valpropat de sodiu sau haloperidol poate fi prescris pentru controlul mişcărilor involuntare. Cât timp durează boala? Durata puseului acut reumatismal este o problemă controversată.

Durerile articulare: cauze, diagnostic, tratament

Ea depinde de forma clinică de regulă puseele articulare izolate durează mai puţin decât cele cu cardită sau coree și de precocitatea tratamentului aplicat. Se apreciază că puseul acut durează în medie 3 ± 2 săptămâni putând fi prelungit în prezenţa unei cardite severe.

Singura manifestare a RAA care poate lăsa sechele este cardita. RAA este o boală în care pot să apară recăderi la întreruperea precoce a tratamentului antiinflamator sau recurenţe. Care este prognosticul bolii pe termen lung? Reactivările sunt imprevizibile în ceea ce priveşte durata şi severitatea. Prezenţa carditei la primul atac al bolii este un factor de risc crescut pentru apariţia de leziuni ale inimii, însă vindecarea completă este posibilă în unele cazuri. Cele mai severe leziuni cardiace pot necesita înlocuire valvulară protezare prin chirurgie cardiacă.

Prognosticul RAA este practic al cardiopatiilor pe care le determină.

Sangerare anormala Posibile cauze serioase: Cancer colorectal - Sangerare rectala, scaune negre ori in zat de cafea. Daca nu ai facut recent o colonoscopie, mergi in cel mai scurt timp la medicul gastroenterolog Cancere ginecologice - Sangerare vaginala in afara menstrelor Cancer gastric si esofagian - Varsatura cu sange Cancer pulmonar — tuse cu expectoratie cu sange hemoptizie Alte cauze: Polipi uterini benigni sau fibroame - Sangerare vaginala Hemoroizi — Sange rosu stralucitor in scaun Infectie renala sau cistita — Sange in urina Bronsita, pneumonie, tuberculoza - Tuse cu expectoratie cu sange Durere de cap intensa aparuta brusc cefalee Desi rareori se intampla sa fie manifestarea unei boli severe, exista cazuri cand durerea de cap cefaleea poate sa indice o afectiune periculoasa, mai ales daca durerea este noua nu ai mai suferit de cefalee anteriorviolenta, a aparut brusc sau este asociata cu un simptom neurologic. Posibile cauze serioase: Anevrism cerebral rupt — Daca ai o durere de cap diferita de orice alta durere pe care ai mai avut-o cea mai puternica de pana acum si daca se raspandeste in cateva minute in tot capul, ar putea fi un anevrism cerebral rupt un vas de sange din creier se rupe brusc, fiind necesara interventia medicala imediata Meningita — Durerea de cap este insotita de redoare de ceafa, febra, confuzie sau alte tulburari cognitive Artrita temporala — Inflamarea arterelor temporale care furnizeaza sange la nivelul creierului; nu se cunoaste exact cauza, se durerile articulare dau temperatura ca este determinata de un raspuns autoimun anormal.

Pacienţii care au avut anterior RAA au un risc crescut de apariţie a recurenţelor bolii, acesta fiind maxim în primii 5 ani de la episodul iniţial. Alt factor predictiv al recurenţelor este vârsta mică la debutul primului episod. Atacurile ulterioare tind să fie similare clinic celui iniţial.

Cu toate acestea, riscul de cardită şi severitatea afectării cardiace cresc cu fiecare nou episod. Prognosticul depinde dureri articulare umerilor mare măsură de profilaxia recurenţelor streptococice şi de gravitatea carditei iniţiale. Pacienţii trebuie urmăriţi în mod regulat în ceea ce priveşte dezvoltarea stenozei mitrale, a hipertensiunii pulmonare sau a insuficienţei cardiace.

Este posibilă vindecarea completă? Vindecarea completă este posibilă doar la cazurile la care cardita nu a cauzat leziuni severe ale inimii. Care este impactul bolii asupra vieţii zilnice?